Cuşca de metal, care avea forma unei fecioare, era dotată pe interior cu un sistem complicat de ace care, odată uşa închisă, pătrundeau în corpul celui condamnat. Dar cum scopul torturii era acela de a smulge mărturisile ereticilor înainte de a-i ucide, acele erau poziţionate astfel încât victima să nu fie ucisă instantaneu. Acestea penetrau membrele, abdomenul, pieptul şi ochii victimei fără să-i provoce moartea imediată. Acuzatul putea agoniza chiar şi două zile până îşi găsea sfârşitul. În dreptul gurii exista o iconiţă cu Fecioara Maria, pe care condamnaţii o sărutau în momentul morţii.
Există şi o variantă feminină a contelui Dracula, este vorba de contesa Erszebet Bathory. Între datele biografice ale Elisabetei Bathory din Făgăraş şi Erszebet Bathory, contesa sângeroasă, există câteva coincidenţe bizare care ar putea dovedi că ele sunt una şi aceeaşi persoană.
În ceea ce o priveşte pe contesa Erszebet Bathory, documentele istorice atestă că a ucis peste 600 de fecioare, pentru a se îmbăia în sângele lor şi a-şi păstra tinereţea. Multe dintre victimele sale au fost ucise prin procedeul Fecioarei de Fier. Deşi istoricii au probat cu dovezi faptul că cea supranumită “contesa sângeroasă” îşi comitea crimele într-un castel din Slovacia şi nu avea nici o legătura cu Făgăraşul, mai multe rude de-ale ei guvernaseră Transilvania, aflată atunci sub suzeranitate maghiară. Mai mult, la Făgăraş, exact în aceeaşi vreme, s-a născut o Elisabeta Bathory, care a murit în acelaşi an cu contesa Dracula: 1614. Au avut cam aceleaşi rude… Simplă coincidenţă sau Elisabeta din Făgăraş este însăşi aristocrata însetată de sânge?
Mitul lui Dracula este o invenţie literara! Dar contesa Erszebet Bathory şi atrocităţile ei au fost cât se poate de reale. Mărturie stă sentinţa procesului din 1611 şi paginile jurnalului ei, în care povestea cu lux de amănunte cum se îmbăia în sângele fecioarelor proaspăt ucise. Biografia contesei începe în 1560, când s-a născut într-o familie bogată din localitatea Nyirbator, din Ungaria de astăzi. Locul naşterii nu este însă o certitudine, majoritatea surselor consemnând că e vorba despre o localitate din Transilvania, uneori adăugându-se şi precizarea: în Carpaţii Meridionali. Datele privind copilăria ei nu sunt nici ele cunoscute, dar se pare că anumite întâmplări şocante la care a asistat la vârsta de 5-6 ani explică sadismul şi pasiunea ei pentru sânge, de mai târziu.
Legenda spune că Erszebet şi-a descoperit pasiunea pentru sânge când a aruncat o foarfecă spre faţa unei servitoare. A ajuns să creadă că sângele acţionează ca un elixir al frumuseţii şi tinereţii. Victimele, fete simple sau nobile, erau ademenite la castel de servitorii ei. Apoi, într-o cameră de la subsol, erau supuse la ritualuri magice şi torturi sinistre. Detaliile supliciilor erau notate conştiincios în jurnal. Au existat şi victime care au supravieţuit, depunând mărturie în procesul din 1611. La cererea împăratului Mattias, palatinul György Thurzót a descins la castel, surprinzând-o pe contesă echipată cu instrumente de tortura, cu care chinuise câteva fete. Una dintre ele era deja moartă.
Despre Elisabeta Bathory de Făgăraş nu sunt date istorice şi asta probabil pentru că nu a fost o figură importantă. Nu se ştie unde a trăit, cu cine s-a căsătorit, dacă a avut copii. Despre apucăturile ei sadice, nici vorbă. Probabil că e o simplă coincidenţă de nume, rude şi an al morţii între ea şi celebra contesă. Istoricii ne îndeamnă să nu credem ca făgărăşeanca este una şi aceeaşi cu Contesa Dracula. Dar sigur a fost rudă cu ea. Restul e legendă. Cum legendă este şi Fecioara de Fier, celebra unealtă de tortură medievală, preferata contesei Bathory, aflată cândva tot la Castelul Făgăraş!!!
sursa: http://www.bzf.ro/poveste-de-week-end-fecioara-de-fier-din-cetatea-fagaras.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu